Alimentația - aliat sau dușman în fața cancerului? - Interviu de Anca Teodorescu
 

Tags: 

 

Pare din ce în ce mai greu să ne hrănim sănătos. Apar informații care demonizează sau idealizează anumite alimente, poluarea crește, pesticidele și ierbicidele sunt folosite intensiv, aditivii alimentari la fel. Pentru pacienții oncologici întrebările despre nutriție pot deveni obsedante în lupta cu boala. Pentru a găsi sprijin în aceste căutări, am intervievat-o pe doamna Diana Artene, nutriționist, doctor în Nutriție Oncologică.


  



 1. Ce mai înseamnă azi mâncatul sănătos?  
  


Mâncatul sănătos înseamnă azi ce a însemnat întotdeauna: respectarea senzațiilor de foame și de sațietate, pregătirea alimentelor în mod cât mai puțin nociv prin evitarea prăjelilor, consumul rar și în cantități mici de mezeluri, semipreparate, dulciuri sau fast-food și consumul zilnic de legume și fructe proaspete, cereale integrale, leguminoase, sâmburi, semințe crude, carne slabă, pește, lactate și brânzeturi, ouă. Spre deosebire de trecut, când majoritatea mânca pentru a trăi și nu trăia pentru a mânca, azi nutriția a devenit un subiect de discuție la modă și multă lume își dă cu părerea generalizând experiența personală sau uneori doar ceva ce au citit ca sfat nutrițional. Nutriția se face însă strict individualizat fiecărei persoane în parte și în cazul aceleiași persoane în funcție de starea de sănătate, de vârstă, de nivelul de efort fizic ș.a.m.d.  Generalizările nu ajută pe nimeni. 
  
 

 

2. Ce recomandați unei persoane care a suferit de cancer la sân sau de cancer în general?  
 

Recomandările nutriționale pentru prevenția secundară* a cancerului mamar  sunt strict individualizate în funcție de metabolismul celulelor maligne la care ne referim, de imunohistochimia tumorii primare**, cât și de localizarea acesteia. Pentru contracararea metabolismului malign este importantă evitarea consumului excesiv de carbohidrați (pâinea, orezul, cartofii, pastele etc.) Multă lume crede că glucoza se găsește doar în zahăr și evită consumul zahărului după diagnosticul de cancer. Însă glucoză se găsește de exemplu și în suc de sfeclă roșie, aliment promovat ca panaceu și dat ca sfat de la o pacientă la alta chiar de la diagnostic. Însă 200 ml de suc de sfeclă roșie conțin glucoză cam cât 40 g de zahăr, multe dintre pacientele cu cancer consumând această cantitate zilnic. Este însă esențială atât evitarea consumului excesiv de glucide (dulciuri, orez, porumb, cartofi, grâu, fructe, sfeclă roșie ș.a.m.d. ) cât și evitarea eliminării complete a glucidelor, dieta ketogenică*** crescând riscul de metastază și mortalitate în cazul pacientelor cu cancer mamar. În funcție de imunohistochimie, în cazul persoanelor care au suferit de cancere mamare estrogen receptor negative (fie HER2+, fie triplu negative) se recomandă un aport mai scăzut de grăsimi. Iar în cazul persoanelor cu cancere mamare luminal A sau B se recomandă evitarea aportului de alimente sau suplimente cu impact estrogenic: alcool, alimente preparate prin prăjire, alimente ce conțin margarină, grăsimi hidrogenate și sirop de fructoză-glucoză, pacienta trebuind educată  să citească etichetele alimentelor). 

Este foarte populară ideea că laptele are impact estrogenic însă 95% din estrogenul conținut de lapte este inactivat la nivel intestinal, cantitatea de lapte necesară  de consumat zilnic pentru a genera impact estrogenic în cazul unei femei cu greutatea de 60 kg fiind de aproximativ 38.000 de litri de lapte. Laptele și produsele lactate fermentate sunt alimente extrem de importante în alimentația pacienței cu cancer atât datorită aportului de calciu și vitamina D, cât și datorită probioticelor și lactozei (care acționează ca prebiotic). 

De asemenea, datorită faptului că multe dintre suplimentele din plante conțin fitoestrogeni ca substanță activă (tip de estrogeni care nu sunt inactivați însă la nivel intestinal, având activitate cumulativ estrogenică mai ales în cazul persoanelor la menopauză), aportul de suplimente fără acordul medicului oncolog nu este recomandat. 

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerul mamar asociază frecvent creștere ponderala, obezitatea sarcopenică****  multiplicând riscurile de metastază, recidivă și mortalitate din cauză generală și specific oncologică. 

 

 3. Ce recomandați pentru perioada tratamentelor?

Recomandările pentru perioada tratamentelor sunt multe și specifice fiecărui tip de tratament în parte, acesta fiind un subiect la care voi răspunde în a patra mea carte, în aproximativ 250 de pagini. De exemplu, pe parcursul chimioterapiei sunt indicate evitarea alimentelor bogate în antioxidanți***** și acizi grași omega-3 și eliminarea completă a suplimentelor de antioxidanți. Rata de obținere a unui răspuns patologic complet la chimioterapie-extrem de important mai ales în cazul pacientelor diagnosticate cu cancere triplu negative sau HER2+-este scăzută de coaportul antioxidanților și există studii care demonstrează că aportul a doar 100g de pește în zilele de administrare a chimioterapiei poate scădea eficiența acestui tip de tratament.

 

4. Ce îi sfătuiți pe pacienții care nu mai simt gustul alimentelor sau care se confruntă cu greața pe perioada chimioterapiei?

Disgeuzia apare rar în chimioterapia cancerului mamar, însă greața da, este un efect secundar frecvent. În funcție de substanțele administrate pe parcursul chimioterapiei, de coadministrarea de antiemetice și de calitatea alimentației pacientei, multe persoane simt greață în medie 2-3 zile după chimioterapie. Nutrițional se recomandă evitarea alimentelor grase, prăjite, de patiserie, a mezelurilor și consumul de mese mici cantitativ, luate o dată la 3-5 ore, timp în care se respectă repausul alimentar complet. Consumul după masa de prânz de limonadă cu puțin ghimbir ras, eventual îndulcită cu o linguriță de zahăr brun sau brut (fără miere pe parcursul chimioterapiei însă) poate ajuta. De asemenea, consumul de suc de sfeclă roșie, în afară de aportul excesiv de antioxidanți, nitrați și glucoză nerecomandat pe parcursul chimioterapiei și radioterapiei, poate contribui la accentuarea stării de greață în ciuda administrării profilactice a medicației antiemetice. 

 

5. Medicii nu recomandă trecerea bruscă la un regim vegetarian sau vegan în perioada tratamentelor, atrăgând atenția că ar reprezenta un șoc pentru organism, care traversează oricum un moment foarte dificil. Aveți vreo recomandare pentru cei care hotărăsc să aleagă o astfel de alimentație?

Studiile de nutriție oncologică nu demonstrează nici un beneficiu al trecerii la un regim vegetarian sau vegan în cazul pacienților cu cancer sau al supraviețuitorilor. Celula malignă este o gaură neagră de glucoză și folosește antioxidanții pentru a evita să moară, atât glucoza cât și antioxidanții fiind abundente spre excesive în astfel de regimuri. Un regim lacto-ovo-pesco-vegetarian (în care practic scoatem doar carnea) poate fi la fel de benefic precum un regim omnivor de calitate, însă regimul pur vegetal nu ajută cu nimic potențial, scăzând eficiența tratamentului prin aportul crescut de antioxidanți și insuficient de proteine, scăzând imunitatea prin aportul scăzut de proteine, probiotice și zinc și îngreunând refacerea după tratament prin aportul scăzut de fier. Desigur că o alimentație extrem de atentă la care adăugăm suplimente de vitamine și minerale poate adresa aceste eventuale probleme, dar ceea ce obținem practic este o problemă în plus pentru un organism deja slăbit de cancer și de tratament.

 

 6.  Există persoane care cred că nutriția este arma cea mai importantă împotriva cancerului. Care este contextul în care  credeți că trebuie privită alimentația?

Cancerul nu poate fi vindecat prin alimentație. Nutriția oncologică nu vindecă o boală de talia cancerului, ci susține eficiența tratamentului oncologic prin potențarea efectelor substanțelor active administrate și încercarea contracarării efectelor secundare. Este vorba de o alimentație sănătoasă care ar face bine oricui, nu doar pacienților cu cancer. Extremele de orice fel sunt nocive.

 

*prevenția secundară = prevenția unui nou cancer sau a unei metastaze în cazul supraviețuitorilor de cancer

**  tumoră primară= primul diagnostic de cancer

*** dieta ketogenică= dietă în care majoritatea caloriilor provin din grăsimi, aportul de glucide si proteine fiind foarte scăzut

**** obezitatea sarcopenică= obezitate însoțită de scăderea masei musculare

*****  antioxidanți = vitamine, minerale și enzime ce reduc efectele toxice ale radicalilor liberi ce rezultă atunci când organismul produce energie și când suntem expuși la poluare, alcool, tutun; antioxidanții se găsesc în: spanac, morcovi, roșii, verdețuri, pepene galben, căpșune, mango, dovleac, sfeclă, piersici etc.

 

Mai multe sfaturi de la Asociația Amazonia găsiți: pe pagina lor de Facebook și pe site.​

Sursa foto: istock