Ești ce îndrăznești!

Tags: 

Întotdeauna e mai bine să alegi tu, decât să se aleagă pentru tine.

Sigur că o mai dai și-n bară!

Dar măcar o dai tu, nu suporți ca un personaj un scenariu scris de altcineva.

O să trăiești o poveste care nu e a ta, dar o să plângi lacrimile tale.

Părinții au o părere despre ce ar trebui să faci. Nu strică să-i asculți, dar nu “să asculți de ei”.

Prietenii știu ce ți-ar prinde bine. Pentru că te văd ca pe niște reflecții în oglindă. Nu sunteți. Chiar și degetele de la mână, care sunt legate, sunt atât de diferite. Știi de ce? Pentru că fiecare are rostul lui. Rămânem prieteni doar rămânând caractere independente. Altfel ai tot un fel de șefi. 

Toți vor să te apere de câte ceva. De curve, de băieți răi, de eșecuri. Te apără de viață. De lecțiile ei. De oportunitățile ei. De plăcerile ei dulci amare. 

Parcă tot mai bine e să ai tu volanul. 

Să calci tu accelerația până la căsătorie sau frâna până la divorț. 

Până la urmă e ca la accidentele de mașină: Șoferul are mai multe șanse să scape decât pasagerul din dreapta. 

Indiferent că viața ta îți pare o mașină sport sau un trabant…intră prin stânga, ia volanul nonșalant, cu o mână și răsucește cheia în contact.

Ride it!  

O să mai strici unele piese. O să le înlocuiești. Nu te teme.  

Și mai trage din când în când și frâna de mână în timp ce tragi de volan în ce direcție vrei tu.

Dar mare grijă… nimeni n-a reușit un scandinavian drift stând pe loc pe asfalt uscat…

E o mică mare diferență între cei care speră și cei care pro…speră.

Între cei care gândesc și cei care reușesc.

Nu-ți fie teamă de eșec, după fiecare eșec mai primești o zi. Și o înfrunți cu o lecție învățată. 

Teme-te de zilele care trec fără să faci nimic pentru tine. Șansele se mai întorc. Zilele acelea însă…

 

Radu F. Constantinescu